Cafeaua este după ceai și apă a doua cea mai populară băutură din lume. Este consumată comod acasă sau în restaurante elegante. Există nenumărate moduri de a prepara cafeaua și varietățile sale, iar gustul, mirosul și aspectul variază în funcție de soi. Nu este o exagerare să spunem că majoritatea oamenilor nu își pot imagina o dimineață sau chiar o zi întreagă fără ea. În fiecare zi se consumă aproximativ 3 miliarde de cești de cafea în lume, iar în Polonia consumul variază între 1 și 1,5 cești pe zi per locuitor. Este apreciată pentru efectul său stimulant și pentru o serie de proprietăți benefice pentru sănătate. În toate aceste turbulențe legate de cafea, cafeaua verde neprăjită iese tot mai mult în evidență și va fi eroul zilei de azi.
Ce este exact cafeaua?
Cafeaua nu este altceva decât fructul arborelui de cafea. Aceștia sunt arbori și arbuști veșnic verzi, care cresc în principal în Africa, America de Sud și Asia. Conform surselor istorice, cafeaua era cunoscută în Africa încă din anul 550 d.Hr. În prezent au fost clasificate până la 104 specii unice de cafea. Gustul cafelei poate varia în funcție de soi și condițiile meteorologice. Procesul de prăjire, durata și metoda de preparare influențează gustul {1,2}.
Cafea prăjită
Procesul propriu-zis de prăjire a cafelei este important pentru gustul său, precum și pentru conținutul de nutrienți. Prăjirea cafelei are loc la o anumită temperatură și în condiții controlate. Este remarcabil că depinde de soiul cafelei, aciditatea acesteia, granulometria sau prăjitorul însuși. Astfel, cafeaua capătă un gust și o aromă mai intense. De asemenea, în timpul acestui proces, aciditatea cafelei scade.
Proprietățile cafelei prăjite
Primul lucru care ne vine în minte la cuvântul „cafea” este cu siguranță cofeina. Se estimează că un espresso preparat din cafea măcinată conține aproximativ 100 mg cofeină, iar doza terapeutică este de 200 mg. Această substanță este un ingredient frecvent în medicamente și preparate pentru migrenă, astm, analgezice și stimulente. În ceea ce privește mineralele, cafeaua în general nu conține vitamine, dar conține micronutrienți precum: sodiu, potasiu, magneziu și calciu{3}.
Îmbunătățește memoria și concentrarea prin substanțe precum cofeina menționată mai sus, teobromina și teofilina. Influența lor asupra sistemului nervos nu poate fi supraestimată, deoarece accelerează transmiterea impulsurilor nervoase în creier. În plus, susține procesele de memorare, în special memoria pe termen scurt, scurtează timpul de reacție și facilitează concentrarea. Este de asemenea demn de menționat efectul cafelei asupra pierderii în greutate. Cofeina accelerează schimbările metabolice și poate fi astfel un supliment la o dietă sănătoasă și echilibrată care urmărește reducerea greutății corporale{3}.
Utilizarea cafelei în medicină
De asemenea, poate fi utilă în unele boli. Acestea includ boala Alzheimer, boala Parkinson și diabetul de tip 2.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois din Chicago (SUA) au realizat studii ample privind legătura dintre boala Parkinson, boala Alzheimer și consumul de cafea. Ei au arătat că riscul acestor boli scade semnificativ dacă consumați zilnic 3 cești de cafea măcinată. La consumatorii de cafea aceste boli au apărut statistic cu 8 ani mai târziu decât la neconsumatori (64 și 72 de ani). Acest fenomen a fost mai pronunțat la bărbați decât la femei, iar un consum crescut de peste 3 cești nu a redus suplimentar riscul acestor boli{3}.
Alergii și astm
Cele mai recente cercetări privind cofeina raportează, de asemenea, că aceasta poate fi un supliment interesant în tratamentul astmului și alergiilor. S-a demonstrat că cofeina reduce concentrația de histamină responsabilă pentru reacția alergică și are un efect pozitiv asupra bronhodilatației în crizele de astm. Astfel, atacurile devin mai rare și mai scurte{3}.
În ceea ce privește mineralele, cafeaua în general nu conține vitamine, dar conține micronutrienți precum: sodiu, potasiu, magneziu și calciu{3}.
Cafea și magneziu
Acest articol nu a putut ignora întrebarea eternă dacă cafeaua „spală” magneziul?
Se crede în general că cafeaua elimină magneziul din organism. Da, după consumul de cafea apare o ușoară creștere a excreției de magneziu în urină, care durează câteva ore și pentru aceasta este responsabilă cofeina. Totuși, această acțiune nu trebuie demonizată. Să ne amintim că și cafeaua conține magneziu și, ceea ce este mai important, furnizează mai mult decât elimină. Se estimează că 100 de grame de cafea prăjită preparată furnizează între 7 și chiar 24 mg din acest element{4}.
Creșterea popularității sale se datorează revenirii la natură și unui stil de viață sănătos. S-a constatat că cafeaua verde poate avea efecte chiar mai bune asupra corpului decât cafeaua prăjită, datorită lipsei pierderii nutrienților prin procesul de prăjire. Acest lucru este valabil mai ales pentru antioxidanți și acid clorogenic. Se găsește și în cartofi, vinete, roșii, dar în ceai și cafea apare în concentrații mult mai mari. Din păcate, prăjirea la temperaturi ridicate reduce cantitatea de compuși fenolici. Îmbunătățește reactivitatea vaselor de sânge, poate avea un efect pozitiv asupra metabolismului carbohidraților, ceea ce este important în prevenirea diabetului și obezității, dar și a sindromului metabolic.
Cum gustă cafeaua verde?
Gustul cafelei verzi poate fi comparat cu cel al ceaiului verde. Depinde și de soi. Totuși, în general, este mai ușor, mai amar și mai acid decât cafeaua prăjită. Conținutul de cofeină este aproape identic cu cel al cafelei prăjite, deoarece acest alcaloid nu este influențat de temperatura sau durata procesului de prăjire.
Efecte asupra metabolismului carbohidraților
Menținerea unei concentrații normale de glucoză în sânge este unul dintre mecanismele fundamentale care influențează homeostazia corpului și este cu atât mai importantă pentru persoanele cu diabet. Acidul clorogenic din cafeaua verde are efectul de a reduce absorbția glucozei din tractul digestiv cu până la 80%. În plus, datorită acestei proprietăți, scade indicele glicemic al alimentelor, dar numai la administrare orală. Extractele din boabe de cafea verde au un astfel de efect. După administrarea unui extract de acid clorogenic 1% la rozătoare, nivelul zahărului din sânge a scăzut cu 43% {5}.
Efect asupra tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială este o problemă care afectează tot mai mulți oameni, iar tratamentul ineficient crește semnificativ riscul unor evenimente cardiovasculare bruște. Studiile au arătat că extractul de cafea verde poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Acestea au fost efectuate pe șobolani, iar după administrarea extractului s-a observat efectul său hipotensiv. Este demn de menționat că astfel de experimente au fost realizate și pe oameni. Extractul de cafea verde a arătat un efect similar asupra corpului nostru. Acest lucru se datorează probabil creșterii secreției de oxid nitric (NO) și, prin urmare, vasodilatației. Există și o teorie conform căreia acidul clorogenic din extractul de cafea verde reduce nivelul cortizolului, numit și „hormonul stresului”. Excesul său duce la scăderea cantității de oxid nitric și, astfel, la vasoconstricție și creșterea tensiunii arteriale{6}.
Contraindicații
În cercetări s-a urmărit și dacă cafeaua verde, extractele sale și acidul clorogenic pot provoca efecte secundare. În majoritatea covârșitoare a cazurilor nu au fost observate și aceste substanțe sunt considerate sigure. Totuși, există câteva situații în care nu trebuie exagerat cu cafeaua verde. În primul rând, un consum ridicat de cofeină poate crește riscul de complicații la persoanele cu diabet și rezistență la insulină. Cheia este să alegeți variantele de cafea verde care nu conțin cofeină. În al doilea rând, dozele mari și pe termen scurt de acid clorogenic (peste 2 g/zi) pot crește concentrația de homocisteină și pot contribui la boli cardiovasculare. Concluzia este simplă: ca în toate, moderația și bunul simț trebuie respectate{7}.
Rezumat
Cafeaua verde câștigă popularitate și va trece mult timp până va ajunge la nivelul cafelei prăjite. De asemenea, gustul său poate fi inițial inacceptabil, mai ales dacă suntem obișnuiți cu gustul cafelei prăjite. Totuși, efectul substanței conținute este considerabil. Trebuie amintit că prepararea sa nu este singura modalitate de a furniza acid clorogenic sau alte compuși benefici pentru sănătate conținuți. Există multe extracte neutre ca gust și extracte pe piață. Acestea pot fi o alternativă interesantă în dieta zilnică. Nu trebuie uitat că nu este un medicament, ci doar un supliment pentru tratamentul posibil al bolilor menționate mai sus. Ceea ce nu schimbă faptul că este foarte util.
Bibliografie :
- Geoffrey Burnie et al., Botanica: ilustrată, în ordine alfabetică, descrie peste 10.000 de plante de grădină, Germania: Könemann, Tandem Verlag GmbH, 2005, ISBN 3-8331-1916-0, OCLC 271991134.
2 Lista mondială a familiilor selectate de plante: Royal _ _ Grădini botanice, Kew. [accesat la 03.12.2010].
- Zdrojewicz Z., Grześkowiak K., Łukasiewicz M., Este consumul de cafea sănătos?, „Medycyna Rodzinna” 2016, Nr. 3
- Jarosz M., Wierzejska R., Consumul de cafea și riscul de diabet de tip 2, rapoarte științifice optimiste, „Epidemiological Review” 2012, Nr. 66.
5. Li Kwok Cheong JD, Croft KD, Henry PD Matthews V, Hodgson JM, Ward NC Polifenoli din cafea verde atenuează caracteristicile sindromului metabolic și îmbunătățesc funcția endotelială la șoareci hrăniți cu dietă bogată în grăsimi. Bogen. biochim. Biofizică. 2014; 559: 46-52.
- Revuelta-Iniesta R., Al-Dujail E. Consumul de cafea verde reduce tensiunea arterială și compoziția corporală prin influențarea activității enzimei 11b-HSD1 la persoane sănătoase: un studiu pilot crossover folosind cafea verde și neagră. BioMed. Rezoluție int. 2014; http://dx.doi.org/10.1155/2014/482704
- Olthof MR, Hollman PC, Buijsman MN, Amelsvorrt JM, Katan MB Acid clorogenic, quercetin-3-rutinozid și fenoli din ceai negru sunt metabolizați extensiv la om. J. Nutr. 2003; 133: 1806
