Conținut:

• Ce funcții are glicina în corp?
• Proprietățile glicinei
• Utilizarea glicinei
• Surse de glicină

Glicina face parte din aminoacizii endogeni, adică cei pe care corpul nostru îi produce singur. Acest nume provine de la cuvântul „glykys”, care în greacă înseamnă „dulce”, deoarece gustul glicinei seamănă cu gustul dulce al glucozei. Acest aminoacid este un neurotransmițător cu funcții importante în sistemul nervos central. Glicina este folosită, printre altele, în cosmetice și pentru fabricarea medicamentelor. În plus, are un efect pozitiv asupra mușchilor, articulațiilor și sistemului digestiv și, deoarece influențează și starea părului și a unghiilor noastre, o găsim și în cosmetice destinate îngrijirii acestora. Glicina este frecvent inclusă în suplimente alimentare pentru a susține memoria și concentrarea.

Ce funcții are glicina în corp?

Glicina este esențială pentru funcționarea fără probleme a corpului și joacă rolul unui neurotransmițător. În sistemul nervos central, controlează aportul alimentar și menține echilibrul intern al corpului în ciuda schimbărilor din mediul extern. Glicinei i se atribuie, de asemenea, o îmbunătățire a calității somnului. În plus, acest aminoacid este, printre altele:

• participă la sinteza glucozei, nucleotidelor, creatininei, purinelor,
• este component al acizilor biliari,
• participă la sinteza hemului,
• participă la sinteza proteinelor, glutationului,
• participă la reacțiile de detoxifiere,
• este un component care construiește colagenul și influențează elasticitatea pielii,
• are proprietăți antiinflamatoare și antispastice,
• îmbunătățește starea de bine.

Proprietățile glicinei

Glicina influențează buna desfășurare a multor procese diferite din corpul nostru:

• sprijină funcționarea corectă a creierului și a sistemului nervos,
• întărește memoria, îmbunătățește performanța mentală
• ajută la tratarea afecțiunilor neurologice,
• sprijină tratamentul schizofreniei,
• reduce senzația de anxietate și neliniște,
• poate fi utilizat ca suport în tratamentul depresiei și epilepsiei,
• îmbunătățește calitatea somnului,
• are efect calmant,
• ajută la reducerea senzației de oboseală pe parcursul zilei,
• sprijină tratamentul afecțiunilor gastro-intestinale,
• împreună cu prolina are un efect protector asupra sistemului digestiv,
• ajută la reducerea inflamațiilor în tractul digestiv,
• previne iritațiile tractului digestiv
• contribuie la refacerea mucoasei intestinale,
• inhibă simptomele inflamațiilor intestinale și refluxului
• ajută la ameliorarea simptomelor ulcerelor gastrice,
• îmbunătățește compoziția florei intestinale,
• inhibă inflamațiile din corp,
• ameliorează inflamațiile articulațiilor și mușchilor,
• sprijină procesul de regenerare musculară,
• previne pierderea masei musculare la persoanele în vârstă,
• este un element de bază pentru oase, articulații, ligamente,
• îmbunătățește elasticitatea pielii.

Utilizarea glicinei

Deficitul de glicină apare relativ rar. Poate fi asociat cu o dietă săracă în proteine pe termen lung sau poate fi consecința unor afecțiuni care cauzează pierderi de proteine. O cantitate insuficientă de glicină poate duce la o absorbție deficitară a nutrienților din alimente și, astfel, la statură mică, precum și la disfuncții ale sistemului imunitar. Suplimentarea cu acest aminoacid sprijină, de exemplu, tratamentul pentru:

• Afecțiuni cardiovasculare,
• Diabet,
• Obezitate.

Surse de glicină

• Glicina este un aminoacid endogen, ceea ce înseamnă că organismul nostru îl produce singur. De asemenea, este furnizat organismului prin alimentație, fiind găsit mai ales în produsele bogate în proteine:
• Carne: vită, porc, pasăre,
• Pește,
• Ouă,
• Lapte și produse lactate precum iaurt, brânză, caș,
• Nuci,
• Semințe,
• Legume precum: fasole, varză, conopidă, varză kale.

Persoanele care, din diverse motive de sănătate, au nevoie de o dietă săracă în proteine, pot apela la un supliment alimentar care conține glicină.